Oaspetele nu mănîncă ce gîndeşte, ci mănîncă ce găseşte. |
~Anton Pann |
|
|
|
aş fi trebuit să mă opresc ceva mai înainte......cînd mai erau ceva momente de splendoare în picături de soare cu flori de tei plutind călare pe boare. Nu am reuşit, se scuză umanul din mine şi îşi dă cu un ciocan de burete în cap. Adică nu doare dar este sincer, umanul.
Pesemne mai semăn ici-colo un ciob de cuvînt, o aşchie, o ţandără... dar am să mă opresc odată. Sigur. Atuncea cînd... am să mă opresc. Nici un moment înainte. Mă scuz. Eu, de data asta.
|
|
|